Viata in Versuri 2
Viata,incet se iroseste-nversuri
Si curge lent,vreme de ceasuri
Cata vreme poetul sta trist la masa
Si spune-ntruna:”Alt vers,ah!Lasa…”
Si demoralizat sade acum
Cand se-ntreaba-ntruna “cum?!”
Cum de a ajuns in acest infern
De versuri…Ca un blestem etern.
Indemnat parca sa gandeasca doar in rima
Dar neinteles si luat numai in gluma.
Chiar si scriind aceste versuri ma gandesc
De-i har,de-i blestem,sa-l iubesc sau sa-l urasc?
Dar scriu mai departe ca si cum as fi fortat
De niste voci ascunse.Parca refac un citat
Cand scriu si ma-ntreb cum sa opresc
Acest chin de-ascrie de care ma feresc.
Dar brusc,scrisul meu nu mai apare
Si viata-ncet se scurge,asa imi pare.
Cad de pe scaun,cu pana-n mana
Si langa mine doar versurile mai ingana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu